lnstructiunea are ca scop prezentarea operatiunilor si masurilor necesare a se realiza lucrarile de armare.
lnstructiunea se utilizeaza la realizarea lucrarilor de constructii executate de S.C. ART CONSTRUCT 94 S.R.L.
Specifice nu sunt.
La întocmirea activitatii procedurate se fac referiri la Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat NE 012-99
5.1. Conditii prealabile:
Pentru executia lucrarilor sunt necesare urmatoarele:
5.2. Descrierea activitatii procedurate
Tipurile de otel beton utilizate în elementele de beton armat si domeniile lor de aplicare sunt urmatoarele:
5.3.Caracteristici ale lucrarilor de armaturi.
Masurile si operatiile preliminare care conditioneaza obtinerea calitatii corespunzatoare a armaturii sunt:
5.4. Asamblarea otelului beton în carcase.
Montarea barelor de otel-beton într-un element de armare unitar constituie carcasa.
In functie de elementul de constructie care trebuie armat carcasele pot fi:
Montarea armaturilor se va face adoptându-se masuri pentru asigurarea bunei desfasurari a turnarii si vibrarii betonului.
Se vor crea, la intervale de max. 3 m, spatii libere între armaturile de la partea superioara, care sa permita patrunderea libera a betonului sau a furtunelor prin care se toarna betonul.
Se vor crea spatii necesare patrunderii vibratorului – min 2,5 x Dn vibrator – la intervale de max. 5 ori grosimea elementului.
Pentru realizarea celor de mai sus se va monta sau încheia partial armatura superioara, urmând a se completa înainte de ultima etapa de betoane; se va solicita reexaminarea dispozitiilor de armare din proiect.
Armaturile vor fi montate în pozitia prevazuta în proiect luându-se
masuri care sa asigure mentinerea pozitiei acestora în timpul turnarii betonului. Barele trebuie sa fie legate între ele prin legaturi de sârma neagra de 1 – 1,5 mm în doua fire, sau prin sudura electrica prin puncte.
Retelele de armaturi din placi sau pereti vor avea legate în mod obligatoriu doua rânduri de încrucisari marginale pe întreg conturul. Restul încrucisarilor din mijlocul retelelor vor fi legate din 2 în 2 în ambele sensuri. Retelele din placi curbe subtiri se vor lega în toate punctele de încrucisare.
La grinzi si stâlpi vor fi legate toate încrucisarile barelor cu colturile etrierilor sau cu ciocurile agrafelor. Restul încrucisarilor acestor bare cu portiunile drepte ale etrierilor pot fi legate numai în sah (cel putin din 2 în 2).
Barele înclinate vor fi legate în mod obligatoriu de primii etrieri cu care se încruciseaza. Etrierii si agrafele montate înclinat fata de armaturile longitudinale se vor lega de toate barele cu care se încruciseaza. Fretele vor fi legate de toate barele cu care se încruciseaza.
Se va prevedea montarea a:
Distantierii pot fi confectionati din mase plastice sau din mortar de ciment, în forma de prisme, prevazute cu câte o sârma pentru a fi legate de armaturi.
Pentru mentinerea în pozitie a armaturilor de la partea superioara a placilor, se vor folosi capre din otel-beton sprijinite pe armatura inferioara sau pe distantieri si dispuse între ele la o distanta de max.l m (l buc/mp) în câmp, sau de max 50 cm. (4 buc/mp) în zonele de consola.
|
ABATERI ÎN MM. |
|||||||
Dist.între axele barelor |
Grosimea strat acoperire |
Lung. partiale |
Lung.petrecere la înnadire prin sudare |
Pozitia |
Observatii |
|||
1m |
1 – |
10m |
||||||
Fundatii |
10 |
10 |
5 |
20 |
30 |
3d |
50 |
La îmbinari si înnadiri sudate conform C.28-85 |
Pereti |
5 |
3 |
||||||
Stîlpi, |
3 |
3 |
||||||
Placi |
5 |
2 |
||||||
Intre etrieri si la pasul fretelor |
10 |
- |
Praznurile si piesele metalice înglobate vor fi fixate prin puncte de sudura sau legaturi de sârma de armatura elementului, sau vor fi fixate de cofraj.
Plasele sudate se vor folosi ca armaturi pentru elementele din beton armat, monolite si prefabricate solicitate de regula numai de încarcari statice.
In cazul în care plasele sunt acoperite cu rugina se va proceda la înlaturarea acesteia prin periere în cel putin 5 zone de câte minimum 20 cm, pentru fiecare bara care intra în alcatuirea plasei. Zonele de îndepartare a marginei vor fi cât mai uniform distribuite de-a lungul barei.
5.5.Inlocuirea armaturilor prevazute în proiect.
In cazul în care nu se dispune de sortimentul si diametrele prevazute în proiect, se poate proceda la înlocuirea acestora, respectându-se urmatoarele:
5.6. Solidarizarea intersectiilor de bare si înnadirea barelor.
Solidarizarea intersectiilor barelor de otel beton se face prin:
Sudarea electrica prin puncte se bazeaza pe încalzire cu ajutorul curentului electric, pâna la aducerea metalului din zona de contact în stare plastica.
5.7. Înnadirea barelor
Se face pentru asigurarea continuitatii armaturii. Se recomanda ca înnadirea barelor cu ?>25 mm si obligatoriu a celor cu ?>32 mm sa se faca prin sudura. Nu se înnadesc prin sudura barele cu ?<10 mm.
La înnadirea prin suprapunere, se recomanda urmatoarele procente maxime de armaturi înnadite în aceeasi sectiune:
Lungimile minime de suprapunere pentru armaturile întinse sunt:
Innadirea prin suprapunere fara sudura nu se admite la tiranti metalici.
Innadirea plaselor sudate pe directia armaturilor de rezistenta se face prin suprapunere pe lungimea a doua ochiuri.
La executarea lucrarilor se va respecta prevederile din “Normele republicane de protectia muncii”, “Normele de protectia muncii în activitatea de constructii montaj” si “Legea protectiei muncii Nr. 90/1996 republicata în baza legii 177/2000”.
Efectuarea înregistrarilor revine responsabilului tehnic cu executia si sefului de santier. Aducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei proceduri intra în atributiile sefului de santier si responsabilului tehnic cu executia.
Înregistrarile cerute de legislatia în vigoare:
- proces verbal de lucrari ascunse
Abateri limita fata de dimensiunile stabilite prin proiect sau prin prescriptiile legale în vigoare
Abaterile limita fata de dimensiunile stabilite prin proiect sau prin prescriptiile legale în vigoare sunt conform tabelului
Nr. crt. |
Caracteristicile zidariilor si peretilor |
Abateri limita mm |
Observatii |
1 |
La dimensiunile zidurilor la grosimea de executie a zidurilor: |
±3 |
La zidurile cu materiale provenite din demolari abaterile limita se pot majora cu 50% |
- ziduri cu grosimea de 90 mm |
± 4 |
||
- ziduri cu grosimea de 125 mm |
+4 |
||
- ziduri cu grosimea de 140 mm |
+4 |
||
- ziduri cu grosimea de 240 mm |
+6 |
||
- ziduri cu grosimea > 240 mm |
±10 |
||
b) din blocuri mici de beton cu agregate usoare: |
±4 |
||
- ziduri cu grosimea de 290 mm |
±5 |
||
- ziduri cu grosimea de 165 mm |
±10 |
||
c) din blocuri mici, fîsii si placi de beton celular autoclavizat: - ziduri cu grosimea < 126 mm |
±4 |
||
- ziduri cu grosimea de 190 mm |
±5 |
||
- ziduri cu grosimea de 240 mm |
±8 |
||
d) din placi si fîsii de ipsos: |
±0,5 |
||
- ziduri cu grosimea de 80 mm |
±0,5 |
||
e) din caramizi presate de sticla: |
±2 |
||
- ziduri cu grosimea de 40 mm |
±2 |
||
f) din profile de sticla U închis si deschis |
±5 |
||
g) din placi de azbociment ondulat |
±2 |
||
h) din lut si pamânt stabilizat |
±10 |
||
i) din piatra naturala |
-10 |
||
2 |
La goluri: |
±10 |
|
- cu dimensiunea golului >100 cm |
+20 |
||
b) pentru ziduri din blocuri mici, din placi si fîsii de beton celular autoclarizat |
±20 |
||
c) pentru ziduri din placi si fisii din ipsos |
±20 |
||
d) din caramizi presate din sticla |
±20 |
||
e) din profile de sticla U închis si deschis |
±20 |
||
f) din placi de azbociment ondulat |
±20 |
||
g) din lut si pamânt stabilizat |
±20 |
||
h) din piatra naturala |
±20 |
||
3 |
La dimensiunile în plan ale încaperilor: - cu latura încaperii <300 cm |
±45 |
|
- cu latura încaperii >300 cm |
±20 |
||
4 |
La dimensiunile partiale în plan (nise, spaleti, etc) |
±20 |
|
5 |
La dimensiunile în plan ale întregii cladiri |
±50 |
Cu conditia ca denivelarea unui planseu sa nu depaseasca 15 mm |
6 |
La dimensiunile verticale: |
±20 |
|
- pentru întreaga cladire (cu maximum 5 niveluri) |
+50 |
||
b) pentru ziduri din blocuri mici si din placi de beton celular autoclavizat: |
±20 |
||
- pentru întreaga cladire (cu doua niveluri) executata din blocuri mici |
±30 |
||
c) pentru ziduri din placi si fîsii de ipsos |
±20 |
||
- pentru întreaga cladire |
±30 |
||
d) din caramizi presate din sticla |
±20 |
||
- pentru întreaga cladire |
±30 |
||
e) din profile de sticla U închis si deschis |
±20 |
||
- pentru întreaga cladire |
±30 |
||
f) din placi de azbociment |
±20 |
||
- pe întreaga cladire |
±30 |
||
g) din lut si pamânt stabilizat |
±20 |
||
-pe întreaga cladire |
±30 |
||
h) din piatra naturala |
±20 |
||
-pe întreaga cladire |
±30 |
||
7 |
La dimensiunea rosturilor dintre caramizi, blocuri sau placi |
+5 |
La stâlpi portanti cu sectiunea 0,1 m2 abaterile limita se micsoreaza cu 50% |
-rosturi verticale |
+5 |
||
-pentru ziduri aparente |
±2 |
||
8 |
La suprafete si muchii |
3 mm/m |
Max.10 mm pentru o camera |
-pentru ziduri neportante |
3 mm/m |
||
-pentru ziduri aparente,portante si neportante |
2 mm/m |
||
b) la rectilinitatea muchiilor: -pentru ziduri portante |
2 mm/m |
Cel mult 20 mm pe lungimea neîntrerupta a zidului |
|
-pentru ziduri neportante |
1 mm/m |
||
-pentru ziduri aparente portante si neportante |
1 mm/m |
Cel mult 10 mm pe lungimea neîntrerupta a zidului |
|
c) La verticalitatea suprafetelor si muchiilor: |
3 mm/m |
Cel mult 10 mm pe etaj si 30 mm pe întreaga înaltime a cladirii |
|
-pentru ziduri neportante |
6 mm/m |
Cel mult 10 mm pe etaj |
|
-pentru ziduri aparente,portante si neportante |
2 mm/m |
Cel mult 5 mm pe etaj si cel mult 20 mm pe întreaga înaltime a cladirii |
|
9 |
Abateri fata de orizontala, a suprafetelor superioare ale fiecarui rînd de caramizi sau blocuri |
2 mm/m |
Cel mult 15 mm pe toata lungimea neîntrerupta a zidului |
-pentru ziduri neportante |
3 mm/m |
Cel mult 20 mm pe toata suprafata neîntrerupta a zidului |
|
b) pentru ziduri din blocuri mici si din placi de beton celular autoclarizat: |
4 mm/m |
Cel mult 15 mm pe toata suprafata neîntrerupta a zidului |
|
-pentru ziduri neportante |
6 mm/m |
Cel mult 20 mm pe toata lungimea neîntrerupta a zidului |
|
c) pentru ziduri din placi de ipsos |
3 mm/m |
Cel mult 20 mm pe toata lungimea neîntrerupta a zidului |
|
d) pentru ziduri din caramizi de sticla |
3 mm/m |
Cel mult 20 mm pe toata lungimea neîntrerupta a zidului |
|
10 |
La coaxilitatea zidului suprapuse: |
±10 |
Cel mult 30 mm dezaxare maxima cumulata pe toate nivelurile |
- maxima pe întreaga constructie |
±30 |
||
11 |
La rosturile de dilatie de tasare si antiseismice: |
+10 |
|
- la verticalitatea muchiilor rosturilor |
2 mm/m |
Cel mult 20 mm pentru întreaga înaltime a cladirii |
Copyright ©2024 ART Construct Group
Site realizat de WebStreet