Executarea lucrarilor de armare din otel beton

1.0. SCOP

lnstructiunea are ca scop prezentarea operatiunilor si masurilor necesare a se realiza lucrarile de armare.

2.0. DOMENIU DE APLICARE

lnstructiunea se utilizeaza la realizarea lucrarilor de constructii executate de S.C. ART CONSTRUCT 94 S.R.L.

3.0.DEFINITII SI ABREVIERI

Specifice nu sunt.

4.0.  DOCUMENTE DE REFERINTA

La întocmirea activitatii procedurate se fac referiri la Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat NE 012-99

5.0.PROCEDURA

5.1. Conditii prealabile:

Pentru executia lucrarilor sunt necesare urmatoarele:

  1. asigurarea documentelor de executie;
  2. verificarea conditiilor speciale;
  3. instruirea personalului in executarea lucrarilor;
  4. dotarea cu scule si dispozitive necesare realizarii lucrarii;
  5. racorduri de energie , apa si alte utilitati;
  6. existenta înregistrarilor de calitate pentru otelul beton;

5.2. Descrierea activitatii procedurate

Tipurile de otel beton utilizate în elementele de beton armat si domeniile lor de aplicare sunt urmatoarele:

  1. Otel-beton rotund neted – OB 37 – folosit ca armaturi de rezistenta sau constructive.
  2. Sârma trasa neteda pentru beton armat – STNB – folosita ca armaturi de rezistenta sau constructive; armaturile de rezistenta numai sub forma de plase sau carcase sudate.
  3. Plase sudate pentru beton armat – STNB.
  4. Otel beton cu profil periodic
  5. PC 52 – armaturi de rezistenta la elemente cu betoane de clasa cel putin BC 15;
  6. PC 60 – armatura de rezistenta la elementele cu betoane de clasa cel putin BC 20.

5.3.Caracteristici ale lucrarilor de armaturi.

Masurile si operatiile preliminare care conditioneaza obtinerea calitatii corespunzatoare a armaturii sunt:

  1. depozitarea colacilor si a legaturilor de bare din otel în conditii care evita murdarirea sau ruginirea armaturilor;
  2. curatarea de noroi, rugina sau gheata a barelor înainte de prelucrare si punere în opera;
  3. urmarirea atenta a producerii, etichetarii si depozitarii reperelor;
  4. urmarirea în permanenta a rationalizarii volumului foarte mare de manipulari si transporturi locale;

5.4. Asamblarea otelului beton în carcase.

Montarea barelor de otel-beton într-un element de armare unitar constituie carcasa.
In functie de elementul de constructie care trebuie armat carcasele pot fi:

  1. spatiale în cazul grinzilor, stâlpilor, arcelor;
  2. plane, în cazul armarii placilor, peretilor, diafragmelor, radierelor.

Montarea armaturilor se va face adoptându-se masuri pentru asigurarea bunei desfasurari a turnarii si vibrarii betonului.

Se vor crea, la intervale de max. 3 m, spatii libere între armaturile de la partea superioara, care sa permita patrunderea libera a betonului sau a furtunelor prin care se toarna betonul.
Se vor crea spatii necesare patrunderii vibratorului – min 2,5 x Dn vibrator – la intervale de max. 5 ori grosimea elementului.

Pentru realizarea celor de mai sus se va monta sau încheia partial armatura superioara, urmând a se completa înainte de ultima etapa de betoane; se va solicita reexaminarea dispozitiilor de armare din proiect.

Armaturile vor fi montate în pozitia prevazuta în proiect luându-se
masuri care sa asigure mentinerea pozitiei acestora în timpul turnarii betonului. Barele trebuie sa fie legate între ele prin legaturi de sârma neagra de 1 – 1,5 mm în doua fire, sau prin sudura electrica prin puncte.

Retelele de armaturi din placi sau pereti vor avea legate în mod obligatoriu doua rânduri de încrucisari marginale pe întreg conturul. Restul încrucisarilor din mijlocul retelelor vor fi legate din 2 în 2 în ambele sensuri. Retelele din placi curbe subtiri se vor lega în toate punctele de încrucisare.
La grinzi si stâlpi vor fi legate toate încrucisarile barelor cu colturile etrierilor sau cu ciocurile agrafelor. Restul încrucisarilor acestor bare cu portiunile drepte ale etrierilor pot fi legate numai în sah (cel putin din 2 în 2).

Barele înclinate vor fi legate în mod obligatoriu de primii etrieri cu care se încruciseaza. Etrierii si agrafele montate înclinat fata de armaturile longitudinale se vor lega de toate barele cu care se încruciseaza. Fretele vor fi legate de toate barele cu care se încruciseaza.

Se va prevedea montarea a:

  1. cel putin patru distantieri la fiecare mp. de placa sau perete, daca în proiect nu se specifica altfel;
  2. cel putin un distantier la fiecare metru liniar de grinda sau stâlp pentru ? › 12 mm, si cel putin doi distantieri la fiecare metru liniar pentru ? ? 10 mm;
  3. cel putin un distantier între rândurile de armaturi la fiecare doi metri liniari de grinda în zona cu armatura pe doua sau mai multe rânduri.

Distantierii pot fi confectionati din mase plastice sau din mortar de ciment, în forma de prisme, prevazute cu câte o sârma pentru a fi legate de armaturi.

Pentru mentinerea în pozitie a armaturilor de la partea superioara a placilor, se vor folosi capre din otel-beton sprijinite pe armatura inferioara sau pe distantieri si dispuse între ele la o distanta de max.l m (l buc/mp) în câmp, sau de max 50 cm. (4 buc/mp) în zonele de consola.

 

ABATERI LIMITA LA ARMATURI


Element

ABATERI ÎN MM.

Dist.între axele barelor

Grosimea strat acoperire

Lung.  partiale
sau totale fata de proiect

Lung.petrecere la înnadire prin sudare

Pozitia
înnadirii

Observatii

1m

1 –
- 10m

10m

Fundatii

10

10

5

20

30

               3d 

   50

La îmbinari si înnadiri sudate conform C.28-85

Pereti

5

3

Stîlpi,
Grinzi

3

3

Placi

5

2

Intre etrieri si la pasul fretelor

10

-

Praznurile si piesele metalice înglobate vor fi fixate prin puncte de sudura sau legaturi de sârma de armatura elementului, sau vor fi fixate de cofraj.

Plasele sudate se vor folosi ca armaturi pentru elementele din beton armat, monolite si prefabricate solicitate de regula numai de încarcari statice.

In cazul în care plasele sunt acoperite cu rugina se va proceda la înlaturarea acesteia prin periere în cel putin 5 zone de câte minimum 20 cm, pentru fiecare bara care intra în alcatuirea plasei. Zonele de îndepartare a marginei vor fi cât mai uniform distribuite de-a lungul barei.

5.5.Inlocuirea armaturilor prevazute în proiect.

In cazul în care nu se dispune de sortimentul si diametrele prevazute în proiect, se poate proceda la înlocuirea acestora, respectându-se urmatoarele:

  1. adoptarea altor diametre, de acelasi tip de otel cu cel înlocuit, se va face astfel încât aria armaturii sa rezulte egala sau cu cel  mult 5% mai mare decât cea din proiect;
  2. în cazul armaturilor de rezistenta din grinzi, diametrul nou adoptat trebuie sa fie mai mic sau cu cel mult 25% mai mare decât cel prevazut în proiect, dar fara a se schimba tipul otelului;
  3. înlocuirea armaturilor cu bare din alt tip de otel, decât cel prevazut în proiect, se va efectua numai cu avizul proiectantului. Inlocuirea se va înscrie pe planurile de executie, care se depun la cartea constructiei si va fi vizata de inginerul care are în subordine lucrarea.

5.6. Solidarizarea intersectiilor de bare si înnadirea barelor.

Solidarizarea intersectiilor barelor de otel beton se face prin:

  1. legarea cu sârma sau agrafe;
  2. sudarea electrica prin puncte;
  3. legarea se face cu doua fire de sârma moale neagra de 1-1,5 mm.

Sudarea electrica prin puncte se bazeaza pe încalzire cu ajutorul curentului electric, pâna la aducerea metalului din zona de contact în stare plastica.

5.7. Înnadirea barelor

Se face pentru asigurarea continuitatii armaturii. Se recomanda ca înnadirea barelor cu ?>25 mm si obligatoriu a celor cu ?>32 mm sa se faca prin sudura. Nu se înnadesc prin sudura barele cu ?<10 mm.
La înnadirea prin suprapunere, se recomanda urmatoarele procente maxime de armaturi înnadite în aceeasi sectiune:

  1. 25% în cazul barelor din OB;
  2. 50% în cazul barelor din PC;

Lungimile minime de suprapunere pentru armaturile întinse sunt:

  1. armaturi OB 37 cu ciocuri                  40 x Dn
  2. armaturi PC 52 si PC 60                     40 x Dn

Innadirea prin suprapunere fara sudura nu se admite la tiranti metalici.
Innadirea plaselor sudate pe directia armaturilor de rezistenta se face prin suprapunere pe lungimea a doua ochiuri.

La executarea lucrarilor se va respecta prevederile din “Normele republicane de protectia muncii”, “Normele de protectia muncii în activitatea de constructii montaj” si “Legea protectiei muncii Nr. 90/1996 republicata în baza legii 177/2000”.

6.0. ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI

Efectuarea înregistrarilor revine responsabilului tehnic cu executia si sefului  de santier. Aducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei proceduri intra în atributiile sefului de santier si responsabilului tehnic cu executia.

7.0. ÎNREGISTRARI

Înregistrarile cerute de legislatia în vigoare:

- proces verbal de lucrari ascunse

 

Abateri limita fata de dimensiunile stabilite prin proiect sau prin prescriptiile legale în vigoare

Abaterile limita fata de dimensiunile stabilite prin proiect sau prin prescriptiile legale în vigoare sunt conform tabelului

Nr. crt.

Caracteristicile zidariilor si peretilor

Abateri limita mm

Observatii

1

La dimensiunile zidurilor la grosimea de executie a zidurilor:
a) din caramizi si blocuri ceramice:
-ziduri cu grosimea <63 mm

±3

La zidurile cu materiale provenite din demolari abaterile limita se pot majora cu 50%

- ziduri cu grosimea de 90 mm

± 4

- ziduri cu grosimea de 125 mm

+4
-6

- ziduri cu grosimea de 140 mm

+4
-6

- ziduri cu grosimea de 240 mm

+6
-8

- ziduri cu grosimea > 240 mm

±10

b) din blocuri mici de beton cu agregate usoare:
- ziduri cu grosimea 240 mm

±4

- ziduri cu grosimea de 290 mm

±5

- ziduri cu grosimea de 165 mm

±10

c) din blocuri mici, fîsii si placi de beton celular autoclavizat: - ziduri cu grosimea < 126 mm

±4

- ziduri cu grosimea de 190 mm

±5

- ziduri cu grosimea de 240 mm

±8

d) din placi si fîsii de ipsos:
- ziduri cu grosimea de 70 mm

±0,5

- ziduri cu grosimea de 80 mm

±0,5

e) din caramizi presate de sticla:
- ziduri cu grosimea de 80 mm

±2

- ziduri cu grosimea de 40 mm

±2

f) din profile de sticla U închis si deschis
-ziduri cu grosimea de 40 mm

±5

g) din placi de azbociment ondulat
- ziduri cu grosimea de 40 mm

±2

h) din lut si pamânt stabilizat
- ziduri cu grosimea de 300 mm

±10

i) din piatra naturala
- ziduri cu grosimea 300 mm

-10
+20

2

La goluri:
a) pentru ziduri din caramizi blocuri ceramice si din blocuri mici de beton cu agregate usoare:
- cu dimensiunea golului < 100 cm

±10

 

- cu dimensiunea golului >100 cm

+20
-10

b) pentru ziduri din blocuri mici, din placi si fîsii de beton celular autoclarizat

±20

c) pentru ziduri din placi si fisii din ipsos

±20

d) din caramizi presate din sticla

±20

e) din profile de sticla U închis si deschis

±20

f) din placi de azbociment ondulat

±20

g) din lut si pamânt stabilizat

±20

h) din piatra naturala

±20

3

La dimensiunile în plan ale încaperilor: - cu latura încaperii <300 cm

±45

 

- cu latura încaperii >300 cm

±20

4

La dimensiunile partiale în plan (nise, spaleti, etc)

±20

 

5

La dimensiunile în plan ale întregii cladiri

±50

Cu conditia ca denivelarea unui planseu sa nu depaseasca 15 mm

6

La dimensiunile verticale:
a) pentru ziduri din caramizi, din blocuri ceramice si din blocuri mici de beton cu agregate usoare:
- pentru un etaj

±20

 

- pentru întreaga cladire (cu maximum 5 niveluri)

+50
-20

b) pentru ziduri din blocuri mici si din placi de beton celular autoclavizat:
-pentru un etaj

±20

- pentru întreaga cladire (cu doua niveluri) executata din blocuri mici

±30

c) pentru ziduri din placi si fîsii de ipsos
–pentru un etaj

±20

- pentru întreaga cladire

±30

d) din caramizi presate din sticla
- pentru un etaj

±20

- pentru întreaga cladire

±30

e) din profile de sticla U închis si deschis
-pentru un etaj

±20

- pentru întreaga cladire

±30

f) din placi de azbociment
- pe un etaj

±20

- pe întreaga cladire

±30

g) din lut si pamânt stabilizat
-pe un etaj

±20

-pe întreaga cladire

±30

h) din piatra naturala
-pe un etaj

±20

-pe întreaga cladire

±30

7

La dimensiunea rosturilor dintre caramizi, blocuri sau placi
-rosturi orizontale

+5
-2

La stâlpi portanti cu sectiunea 0,1 m2 abaterile limita se micsoreaza cu 50%

-rosturi verticale

+5
-2

-pentru ziduri aparente

±2

8

La suprafete si muchii
a) la planitatea suprafetelor
-pentru ziduri portante

3 mm/m

Max.10 mm pentru o camera

-pentru ziduri neportante

3 mm/m

-pentru ziduri aparente,portante si neportante

2 mm/m

b) la rectilinitatea muchiilor: -pentru ziduri portante

2 mm/m

Cel mult 20 mm pe lungimea neîntrerupta a zidului

-pentru ziduri neportante

1 mm/m

-pentru ziduri aparente portante si neportante

1 mm/m

Cel mult 10 mm pe lungimea neîntrerupta a zidului

c) La verticalitatea suprafetelor si muchiilor:
-pentru ziduri portante

3 mm/m

Cel mult 10 mm pe etaj si 30 mm pe întreaga înaltime a cladirii

-pentru ziduri neportante

6 mm/m

Cel mult 10 mm pe etaj

-pentru ziduri aparente,portante si neportante

2 mm/m

Cel mult 5 mm pe etaj si cel mult 20 mm pe întreaga înaltime a cladirii

9

Abateri fata de orizontala, a suprafetelor superioare ale fiecarui rînd de caramizi sau blocuri
a) pentru ziduri din caramizi din blocuri ceramice si din blocuri mici de beton cu agregate usoare:
-pentru ziduri portante

2 mm/m

Cel mult 15 mm pe toata lungimea neîntrerupta a zidului

-pentru ziduri neportante

3 mm/m

Cel mult 20 mm pe toata suprafata neîntrerupta a zidului

b) pentru ziduri din blocuri mici si din placi de beton celular autoclarizat:
-pentru ziduri portante

4 mm/m

Cel mult 15 mm pe toata suprafata neîntrerupta a zidului

-pentru ziduri neportante

6 mm/m

Cel mult 20 mm pe toata lungimea neîntrerupta a zidului

c) pentru ziduri din placi de ipsos
-pentru ziduri neportante

3 mm/m

Cel mult 20 mm pe toata lungimea neîntrerupta a zidului

d) pentru ziduri din caramizi de sticla
-pentru ziduri neportante

3 mm/m

Cel mult 20 mm pe toata lungimea neîntrerupta a zidului

10

La coaxilitatea zidului suprapuse:
- dezaxarea de la un nivel la urmatorul

±10

Cel mult 30 mm dezaxare maxima cumulata pe toate nivelurile

- maxima pe întreaga constructie

±30

11

La rosturile de dilatie de tasare si antiseismice:
- la înaltimea rostului

+10
-20

 

- la verticalitatea muchiilor rosturilor

2 mm/m

Cel mult 20 mm pentru întreaga înaltime a cladirii